Ce este coaching-ul?

Aparut in versiunea intreprindere la sfarsitul anilor ‘80 in Statele Unite si ‘90 in Franta, coaching-ul se defineste drept un mod de asistare a dezvoltarii individuale, de echipa si organizationale. Obiectivul interventiei de coaching este obtinerea de rezultate remarcabile intr-o anumita arie, proiect. Veritabila practica a “trecerii” de la o stare actuala la stare dorita, el constituie o forma de conduita a schimbarii la nivelul unei persoane sau al unui grup de persoane. Asadar proiectul coaching-ului este constituit din asistarea, stimularea, facilitarea cautarii care vizeaza ca cineva sa atinga rezultatele pe care si le doreste.

A avea un coach inseamna a beneficia de un tert de la care asteptam sa ne fie stimulat demersul pentru a progresa.

Inteles ca mijloc de dezvolatare a unuia dintre aspectele persoanei, coaching-ul vizeaza domeniile cele mai diverse. Era cunoscut in sport si in viata politica, iar acum se dezvolta in organizatii si atinge toate aspectele vietii personale.

Cand si unde s-a nascut coaching-ul?

Termenul ar putea proveni din francezul coche despre care expertii spun ca deriva din ungurescul kocsis sau din cuvantul ceh koczi. In secolul al XVI-lea, acesta desemna o diligenta trasa de cai destinata transportului de calatori. Cel care avea o astfel de coche purta, fireste, numele de cocher. Insa o alta categorie de profesionisti primise deja denumirea de cocher: razboinicul care in antichitate, statea alaturi de stapan si avea sarcina sa manevreze carul in timpul bataliei. Acesti cochers civili sau militari jucau deja un rol discret, dar esential, si anume de a indruma pasagerii, de a-i duce dintr-un punct in altul, de a-i insoti, de a-i ajuta sa treaca peste obstacole.

Astazi, numeni nu contesta ca, in sensul actual al termenului, coaching-ul isi are radacinile in mediul sportiv. In cartea sa The Inner Game of Tennis, Timothy Gallwey observa ca, inainte ca inainte de a pretinde ca isi va intrece concurentii, orice competitor trebuia mai intai sa infrunte adversarul din sine si sa treaca peste obstacolele interioare care il impiedicau sa-si puna in valoare intregul potential. De aici pana la a vedea in orice persoana care munceste un “campion” care doarme in adancul ei si pe care un antrenament adecvat l-ar putea trezi nu este decat un pas.

Managerii din organizatii si-au dat repede seama ca lumea businessului nu diferea prea mult de terenurile de sport in problema concurentei, a luptei indarjite si a nevoii de depasire. De ce nu si noi? si-au zis ei vazandu-i pe cei mai mari campioni ca nu-si pregatesc niciodata o intrecere fara sa fie asistati de un coach. In principal directorii de inalt nivel sau cei care aveau o experienta transculturala au solicitat mai intai un ajutor. Apoi, treptat, nivelurile inferioare nivelurile inferioare de ierarhie au benificiat si ele de servicii de coaching care, continuand sa se dezvolte, au sfarsit prin a se simiti incorsetate intre zidurile intreprinderilor si au iesit in sfera privata. Astel in Statele Unite s-a creat o importanta clientela de persoane particulare.

Coaching-ul asa cum este el conceput in zilele noastre, intr-o perioada in care multe persoane simt nevoia disperata de a-si regasi sensul si de a-si reconstrui relatiile sociale intr-o societate post-modena, continua sa promoveze valorile proprii insotitorilor sau scriitorilor publici de altadata. Fara indoiala ca a antrena nu mai inseamna a conduce un atelaj, strigand sau lovind cu biciul, ori a scrie in locul altora. Eminentul psiholog Carl Rogers a considerat ca nimeni nu poate invata nimic pe nimeni si ca se stie deja ca nu persoana care acorda asistenta, pe de-o parte, si nici clientul indrumat, pe de alta parte, nu detin, fiecare, solutia, ci ca solutia se naste in intersubiectivitate, in confruntare. Rolul de calauza, al celui care ajuta s-a imbogatit, s-a metamorfozat, devenind o meta-meserie dincolo de toate celelalte meserii.

Dar daca instrumentele si cuvintele s-au schimbat, coaching-ul ramane ceea ce a fost intotdeauna inca de la originile sale: un ajutor prin insotire/asistenta.